Castelul Iulia Hasdeu, Câmpina
Bogdan Petriceicu Hașdeu a trăit între anii 1838-1907 și a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un scriitor deosebit, academician, om politic, istoric, publicist, jurist, lingvist și folclorist.
Considerat unul dintre cele mai enigmatice edificii din România, castelul din Câmpina a fost ridicat de Bogdan Petriceicu Haşdeu în amintirea fiicei sale, Iulia Hasdeu, care a decedat la vârsta de 18 ani, de tuberculoză.
După pierderea suferită, savantul a încercat să ia legătura cu fiica sa cu ajutorul unor şedinţe de spiritism. Se crede că Bogdan Petriceicu Haşdeu ar fi ridicat castelul cu trei turnuri de piatră crenelate după planurile pe care fiica sa i le-a trasat în vis.
B.P. Hașdeu a început să practice spiritismul ca unic mod de a comunica cu lumea de dincolo. Aceasta a construit castelul Iulia Hașdeu între anii 1894-1896, fiind inspirat de spiritul fiicei sale, Iulia. Inițial acesta trebuia să ia forma unei catedrale, dar ulterior planurile au fost schimbate ajungându-se la forma din zilele noastre (3 turnuri de piatră, cel din mijloc fiind mai înalt și adăpostind un templu). La data de 2 iulie, savantul obișnuia să-și serbeze simbolic cele 2 Iulii ale sale: soția și fiica.
În interiorul castelului, la ferestre, se află oglinzi paralele și se spune că tot ce intră pe acolo este multiplicat la infinit. Edificiul este plin de mister datorită elementelor simbolistice prezente. Dragostea părintească plutește și acum în aer în interiorul castelului. B.P. Hașdeu a trăit 10 ani în acest loc, iar la data de 25 august 1907 s-a stins din viață.
Pe seama edificiului circulă mai multe povestiri şi nu puţini sunt cei care susţin că pianul ce a aparţinut Iuliei se poate auzi în miez de noapte.
Iată pe scurt camerele castelului și ce puteți admira acolo:
- Salonul de primire al Iuliei Hașdeu, soția :
– o pendulă în stil Boulle ce a aparținut savantului;
– portretul lui Efrem Hasdeu, străbun al lui B.P. Hașdeu;
– un bust în marmură al Iuliei Hașdeu, soția;
– o vitrină cu diverse piese, etc.
- Sufrageria:
– picturi în medalioanele din decorația murală: Tadeu Hașdeu (bunicul savantului), Iulia Faliciu (soția), B.P. Hașdeu, Alexandru Hașdeu (fiul lui Tadeu), Elisabeta Hașdeu (mama savantului), Julia Hașdeu (fiica), Nicolae Hașdeu (fratele savantului);
– un ceas monumental ce a aparținut tatălui savantului;
– mobilier în stil Rococo;
– masă și fructieră;
– vitrină cu vase de porțelan, etc.
- Templul castelului – are o încărcătură emoțională și spirituală aparte, acolo aflându-se ca simbol Sf. Graal și statuia lui Iisus (aceasta a rezistat foarte bine de-a lungul timpului și nu a fost afectată de cutremure sau alte fapte ce au avut efecte neplăcute asupra castelului). În templu există și un altar în care se află o pianină ce se spune că uneori cântă singură. Există chiar și o mărturie a unui profesor (din 2012), ce spune că în timpului vizitei sale în castel cu mai mulți elevi, pianina a început să cânte și toată lumea a rămas inmărmurită. Această încăpere este înconjurată de o parte și de cealaltă de alte două încăperi cu rol de biblioteci.
- Biroul de lucru al lui B.P. Hașdeu:
– canapea și fotolii în stil Rococo;
– birou din lemn de nuc;
– tablouri și alte lucruri ce au aparținut academicianului.
- Camera cu cale (camera Iuliei):
– păpușa Iuliei;
– un caiet de aritmetică;
– jurnalul Iuliei;
– o sculptură a bustului Iuliei;
– măsuța de lucru a acesteia;
– două icoane;
– călimara Iuliei, etc.
- Camera obscură – aici aveau loc ședințele de spiritism:
– manuscrise spiritiste;
– picturi;
– masă pentru ședințele de spiritism;
– fotografii spiritiste;
– 3 scaune denumite „tripoduri”;
– lampă de gaz, etc.
În perete există o gaură ce face legătura cu biroul savantului pe unde se spune că venea spiritul Iuliei.